Puntea spre țară

Kandahar, Herat, Kabul, Mazar-e Sharif, Bagram…Câteva toponime care, pentru cei mai mulți dintre noi, nu înseamnă, poate, mai nimic. Localități ce au fost aduse, din 2001 încoace, sporadic, în atenția publicului, pentru a evoca acțiunile militarilor în Afganistan. Au ajuns și pe prima pagină a ziarelor atunci când au delimitat geografic pierderea vieții unui militar român, dar, la fel ca identitatea acestora, s-au disipat în conștiința comună și au rămas o amintire în umbră.

Bogdan Oproiu · 02.10.2019
Pentru militarii români care-și desfășoară activitatea în cadrul misiunii „Resolute Support” a Alianței Nordatlantice, ele înlocuiesc pentru câteva luni obișnuitele noastre Constanța, Sibiu, Câmpia Turzii, Craiova sau cine știe ce altă localitate din țară unde-și au unitatea sau unde-și petrec concediile. În aceste localități funcționează TAAC-urile (Train Advise Assist Command – Comandament de Instruire, Consiliere și Asistență), comandamentele regionale ale misiunii „Resolute Support” și în zona lor își desfășoară activitatea cei peste 800 de militari români angrenați în prezent în misiunea NATO din teatrul de operații din Afganistan.

Trei militari formează o echipă care creează puntea de legătură între toate structurile participante la misiune în teatrul de operații și țară. Baza le este în Kandahar, pentru că majoritatea forțelor dislocate în Afganistan sunt în partea de sud a țării, în zona Kandaharului. Doi ofițeri și, pentru prima dată în această formulă, un subofițer sunt echipa de legătură a Comandamentului Forțelor Întrunite, CFÎ, în teatrul de operații.

Pe timp de pace, CFÎ „General Ioan Emanoil Florescu” planifică, coordonează şi conduce operaţiile forţelor armate din ţară şi din teatrele de operaţii, exercită comanda operaţională asupra personalului şi structurilor participante la operaţii şi misiuni internaţionale sub egida NATO, ONU, OSCE şi UE. CFÎ răspunde de toate structurile de rezervă şi de operaţiile curente ale Armatei României, inclusiv de exerciţiile militare naţionale şi internaţionale, prin comandamentele categoriilor de forţe. În situaţii de criză, la declararea stării de asediu, la declararea mobilizării sau a stării de război, aici se planifică şi de aici sunt conduse operaţiile Armatei României. „Trebuie să știm absolut tot ce se întâmplă la nivelul tuturor structurilor dislocate, indiferent unde acționează, indiferent de numărul militarilor din compunere, mai puțin a celor subordonate operațional Direcției Informații Militare; acestora nu le știm decât numărul, nu și misiunile. Trebuie să avem în permanență informații, pe care le transmitem imediat în țară”, îmi rezumă în câteva cuvinte misiunea, șeful echipei de legătură a CFÎ, colonelul Iulian Cojocaru.   Experiența celor patru misiuni internaționale îndeplinite în teatre de operații, sub egida NATO, ONU și UE, îi servește bine, pentru că relaționarea cu oamenii, români sau parteneri, este esențială pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Cu calm și diplomație, preia și transmite informații relevante pentru misiune, fie că este vorba de date tehnice sau probleme personale ale militarilor din teatrul de operații. „Noi răspundem de toate structurile românești din punct de vedere operațional, dar și administrativ, și totodată încercăm să facem față și tuturor solicitărilor personale; sunt diferite cerințe, situații, petiții pe care oamenii, care-și fac datoria exemplar în teatrul de operații, le vor rezolvate.

Trec zilnic pe la toate structurile să discut, nu numai cu comandanții, ci cu oricine-mi iese-n cale. Fiind deschis la orice subiect, întrebând oamenii despre una, despre alta, poți afla mai multe, inclusiv despre păsurile lor, deși, de regulă, românul nu se prea plânge, este în măsură să ducă multe, inclusiv dorul de casă”, spune colonelul Cojocaru. Plutonierul-adjutant principal Florin Bănceanu este subofițerul de comandă al CFÎ. Este aici din 2016, dar timp de 20 de ani a activat la Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni”. „Acolo am cunoscut cele mai mari satisfacții profesionale de până acum și acolo m-am dezvoltat ca militar, ca lider, ca subofițer”, spune el. Cu B2I a fost în toate misiunile anterioare, prima în 2005, în Irak, „Antica Babilonia”; 2006, Afganistan, misiunea ISAF; 2011, în Zabul și ultima dată cu B2I, tot în Kandahar, în 2016. În teatrul de operații este subofițer de stat-major în cadrul echipei de legătură a CFÎ, prima rotație pe linia subofițerilor în această echipă. „Este o provocare! Din punctul meu de vedere este o funcție de reprezentare, pentru că am, conform fișei postului, în coordonare subofițerii de comandă sau subofițerii cu cel mai înalt grad din structurile participante: „Guardian Angels” la Forțele Aeriene, Poliția Militară, TAAC-Sud, Batalionul de Protecția Forței și Elementul Național de Sprijin. Am o cooperare fructuoasă și benefică, cel puțin din punctul meu de vedere, cu acești subofițeri, discutăm foarte mult problemele de disciplină, ordine, probleme ce țin de personalul din aria noastră de responsabilitate. În teatrul de operații contează mult experiența anterioară și mă bucur să văd la contingentul românesc din Kandahar că există un mix între militari cu două, trei misiuni, cu câteva exerciții multinaționale și militari la prima misiune. Din punctul acesta de vedere cred că avem un mare avantaj, pentru că cei tineri pot învăța direct pe teren de la cei care au experiență și astfel se creează un echilibru”, descrie Bănceanu situația de fapt din cadrul trupelor române din Afganistan. Locotenent-colonelul Petru Angheru mai are trei misiuni în teatrul de operații, în funcții de ofițer de stat-major în comandamente. „Ne putem bucura de nopți liniștite, asta și mulțumită activității Batalionului românesc de Protecția Forței, spre deosebire de prima mea misiune din 2011, când aveam evenimente destul de des, legate de atacuri cu rachete…”, explică el în câteva cuvinte situația mediului actual din Kandahar. Lucrează în Direcția planificare strategică, în domeniul întocmirii planurilor de apărare și a celor legate de participarea cu forțe la misiuni și în teatre de operații. Este ofițer de stat-major în echipa de legătură a CFÎ, întocmește rapoarte și situații, menține legătura cu ofițerii, în primul rând din cadrul comandamentului TAAC-Sud și cu ceilalți comandanți ai structurilor românești din teatru, în special cele care au în componență ofițeri de stat-major.

O legătură directă prin care află problemele, intențiile și aspectele pe care le implică munca în aceste structuri. Principala sa atribuție este să faciliteze legătura cu țara, sprijinul și satisfacerea tuturor nevoilor legate de misiune și de îndeplinirea atribuțiilor. „În general nu întâmpin dificultăți în relaționarea cu ceilalți, dar bineînțeles că sunt și cazuri în care oamenii apelează la noi pentru rezolvarea unor probleme diverse, dacă nu au avut succes în cadrul structurii în care lucrează. Dar acestea sunt puține, pentru că românii găsesc modalități foarte bune de a comunica cu străinii din structurile în care activează. Sunt mult mai deschiși și mai comunicativi când este vorba de o activitate, de o structură în care activează și militari străini.” Echipa CFÎ se ocupă cu întărirea legăturii între structurile românești și ale acestora cu partenerii. Toate relațiile sunt importante, dar relația cu partenerul american este esențială, pentru că de cele mai multe ori se traduce în condiții mai bune de îndeplinire a misiunilor pentru militarii români. „În urmă cu două săptămâni am reușit, prin bunăvoința partenerului american, să dotăm Batalionul de Protecția Forței cu echipamente de tip DUKE, de bruiaj electronic a frecvențelor utilizate de talibani pentru detonarea dispozitivelor explozive improvizate, și altul este moralul oamenilor care patrulează în aria de responsabilitate știind că sunt protejați într-un procent mare împotriva atentatelor”, explică colonelul Cojocaru rezultatele directe obținute dintr-o bună relaționare în teatrul de operații. Participarea la diferite activități, întâlniri, briefinguri de informare din punct de vedere operațional, administrativ, logistic ș.a., și rapoarte pe care le întocmește echipa de legătură a CFÎ, ordinele, planurile, ideile pe care le trimit în țară ajută factorii și structurile decizionale să ia cele mai bune hotărâri pentru oamenii care se află în teatrul de operații, pentru continuarea cooperării în cadrul NATO.

Text&Foto: Maior Bogdan Oproiu