S-a stins din viaţă veteranul de război general (rtr) Marin Dragnea

A slujit Armata României aproape 50 de ani. A luptat sub drapelul României din prima și până în ultima zi a celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alexandra Munteanu · 13.02.2020
 Marin Dragnea a devenit copil de trupă la 12 ani. La vârsta de 18 ani, în 1941, a plecat voluntar pe front cu o unitate de cavalerie. A participat, timp de 4 ani, la luptele crâncene atât din Campania de Est cât și din cea de Vest.

General Dragnea fost rănit la Stalingrad, fiind salvat de calul său, Mugurel, iar în decembrie 1942 a fost luat prizonier la Stalingrad.
Calul care mi-a salvat viața. Pe 6 august 1942, la Stalingrad, când marea bătălie de pe Volga era în plină desfășurare. Mă îndreptam, călare, spre pozițiile inamicului, în zona Kotelnikovo. La un moment dat, simțind pericolul, armăsarul meu Mugurel, care mă purtase 3000 de km în crâncene bătălii, un armăsar negru, a cabrat brusc, a făcut o scurtă întoarcere și a primit în plin, proiectilul de artilerie. Un snop de schije m-a ciuruit și pe mine. Sângeram. Au venit brancardierii.
Cu lacrimi, am apucat să mângâi pentru ultima oară, coama lui Mugurel, care se zbătea în ghearele morții. Suferea cumplit. În asemenea cazuri, la noi, la cavaleriști, există o lege. Să-i împuști pentru a le curma suferința. N-am avut tăria să-i curm durerea. Un prieten a scos pistolul și l-a împușcat. Detunătura parcă o simt și acum, la mulți ani după eveniment.”


În timpul bătăliei pentru eliberarea Oradiei Mari a suferit a doua rănire gravă, la brațul stâng, pe care era să-l piardă, râmânând cu un grad de invaliditate din acest motiv.
Rănit foarte grav la brațul stâng. Am fost la un pas de moarte, în bătălia pentru eliberarea Oradiei Mari, încheiată pe 12 octombrie 1944. Sergenții Alexandru Vânău și Ion Mihai, și-au pus viața în pericol pentru a mă salva pe mine, comandantul de pluton. Cu ambulanța am fost transportat la spitalul de campanie din comuna Tinca, apoi la Spitalul Militar București, suportând opt operații pentru salvarea brațului stâng. Le sunt recunoscător tuturor celor care m-au salvat și care, poate acum, din ceruri, îmi percep simțămintele față de ei.”
 
Distinsul veteran a absolvit în anul 1943 Școala de Ofițeri de Infanterie, iar după război, Școala Superioară de Război (1952) și Academia Superioară de Comandă și Stat Major (1954).

Generalul Marin Dragnea a slujit Armata României aproape 50 de ani, în multe garnizoane din țară și poartă cu mândrie 10 ordine de război românești, germane, rusești, cehoslovace, pentru fapte de vitejie în cel de-Al doilea Război Mondial.
După revoluția din 1989, generalul a fost decorat cu ordine pentru merite deosebite de Statul Român, Ceh, Slovac, Rus, Francez, Croat. De asemenea, pentru faptele de vitejie pe câmpul de luptă a fost decorat cu Steaua României, Coroana României, Virtutea Militară și Bărbăție și Credință.
 

A luptat sub drapelul României din prima și până în ultima zi a celui de-Al Doilea Război Mondial. A stat chiar și în lagăr în Siberia, dar ne povestește cu modestie că experiențele sale nu au fost deosebit de grele. Preşedinte al Asociaţiei Veteranilor de Război, generalul Dragnea spune cu emoție că peste 800 de mii de soldați români nu au fost la fel de norocoși ca el.   


Pe 27 decembrie 1989, veteranul a fondat Asociația Națională a Veteranilor de Război, al cărei președinte a fost până în prezent.

Generalul Marin Dragnea s-a stins din viaţă la vârsta de 96 de ani.
Drum lin către stele, veterane!
Respect!