Cum depășim perioada de izolare și carantină?

Colonelul medic dr. Octavian Vasiliu, medic primar Psihiatrie, psiholog clinician specialist, psihoterapeut specialist din Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila" ne precizează:

Pentru persoanele care stau în autoizolare
Statul acasă este o perioadă dificilă pentru aceste persoane, chiar dacă poate să pară ok. La prima vedere, cu toții ne dorim să avem o perioadă de liniște, totuși când aceasta este prelungită sau este forțată de împrejurări, ea devine o povară.

Cum putem să ușurăm această sarcină?
În primul rând trebuie să avem grijă la gândurile negative care pot să apară în această perioadă, să nu le lăsăm să ne copleșească. O persoană care stă în autoizolare un timp îndelungat poate să se simtă inutilă, poate să aibă senzația că nu mai este în stare să facă anumite lucruri pe care înainte le făcea, să se revolte împotriva situației sau să se blameze, să considere că din cauza lui trebuie să stea în casă. Practic, nu este o vină personală. Este o situație cu care toți ne confruntăm la un moment dat.

Trebuie să încercăm să ne umplem timpul, să-l structurăm. Structurarea timpului ne ajută să luptăm cu plictiseala, cu depresia, cu aceste gânduri care uneori tind să ne copleșească. Trebuie să introducem activități plăcute. Dacă avem un hobby, să-l activăm, dacă nu avem, să-l descoperim, ceva care ne-ar putea face plăcere. Putem să interacționăm cu celelalte persoane care stau în casă, poate descoperim niște hobby-uri la care participă și ei. De exemplu, ascultăm muzică, ne uităm la filme, poate sunt seriale pe care vrem să le vedem de mult și acum am prins în sfârșit momentul să le vizionăm, poate voiam să ne uităm la un concert împreună și, în sfârșit, acum reușim să ne uităm. Poate voiam să citesc o carte de mult sau poate vreau să mă pun la curent cu ultimele cercetări din domeniul meu.

De asemenea, dacă jobul pe care îl am poate fi făcut de la domiciliu este bine să încerc să-mi continui activitatea profesională. Aceasta oferă un scop și e binevenită în aceste circumstanțe.

Fiți indulgenți cu dumneavoastră din punct de vedere al sentimentelor pe care le puteți încerca, în sensul că, dacă nu mai puteți să vă aprovizionați familia, pentru că nu puteți să ieșiți din casă, din  nou menționăm că nu este vina dumneavoastră. Stând în casă, practic, îi protejați pe ceilalți, reduceți riscul de a vă contamina apropiații.

Puteți recurge la aplicațiile online sau la prieteni care să vă ajute, vecini, cunoștințe. Folosiți timpul în mod constructiv, folosiți toate resursele mediului pe care le aveți. Dacă aveți curte, e bine să vă descoperiți pasiunea pentru grădinărit, dacă n-ați avut-o niciodată, acum e momentul să faceți ceva în acest sens. Exercițiile fizice sunt recomandate. Să încercăm să facem exerciții fizice simple, lucru care să nu ne streseze tare, dar să devină un obicei. Introducerea unor rutine, care să vă ajute să vă relaxați și fizic, este foarte binevenită.

Evitați anumite capcane, care pot să apară în această perioadă, precum consumul de alcool. Poate fi perceput ca un factor de relaxare. Știm că există chiar în concepția populară, ideea că un consum moderat de alcool este benefic. Evităm acest lucru, întrucât statul în casă poate să transforme un  consum moderat de alcool într-un consum abuziv. În plus, relaxarea pe care o induce, e doar aparentă, pe termen mediu, simptomele de anxietate se pot agrava, în contextul consumului de alcool. Fumatul este, de asemenea, folosit uneori ca metodă de relaxare, de scădere a anxietății. Este un obicei nociv, fumătorii au un risc mai mare de a dezvolta infecții COVID-19. Este un fapt demonstrat.

Puteți avea grijă de cei apropiați și dacă nu intrați în contact direct cu ei. Este OK să-i sunați, este ok să folosiți aplicațiile pe internet, care vă permit să comunicați cu ei, este suficient uneori să vă audă vocea sau să vă vadă ca să-i liniștească. Și, de asemenea, în acest mod comunicând cu ei, vă liniștiți și dumneavoastră. Vorbiți despre sentimentele, gândurile pe care le aveți, nu le păstrați doar pentru dumneavoastră. Chiar dacă sunt apăsătoare, comunicându-le, nu înseamnă că-i încărcați pe ceilalți. Dimpotrivă, poate aflați cum au făcut și ei față acestor sentimente sau gânduri. O să vedeți că nu sunteți singurul pe care le are. Nu vă uitați non-stop la știri! Să încercăm să nu stăm toată ziua cu ochii în televizor sau pe calculator, urmărind programele de știri. Este un obicei nociv, la care trebuie să renunțăm, practic, vă creați o tensiune suplimentară. Pe lângă statul în casă, vă încărcați emoțional negativ, participând la trăirile celor pe care îi vedeți la televizor, adunând în dumneavoastră toate emoțiile negative respective.

Informați-vă doar din surse sigure! Asta înseamnă să folosim site-urile instituțiilor: Ministerul Sănătății, OMS, UNICEF, toate instituțiile acreditate care au un rol în promovarea sănătății. Monitorizați-vă în mod regulat parametrii pe care medicul curant v-a indicat să-i monitorizați, atât cei legați de infecția cu COVID, cât și cei pe care vi-i monitorizați în mod regulat: tensiunea, dacă aveți o problemă de tensiune, glicemia, dacă aveți diabet, s.a.m.d. Nu neglijați celelalte afecțiuni pe care le aveți!

Referitor la pacienții care sunt internați, au în mod cert, infecția cu COVID-19, pe parcursul evoluției bolii, este posibil să apară și stări de neliniște, anxietate, depresie, poate tulburări de somn, uneori pot apărea și dezorientare sau alte fenomene. Dacă simțiți astfel de lucruri, comunicați-le medicului curant. Nu este ceva care să se rezolve de la sine, nu este ceva rușinos, pur și simplu sunt niște simptome. Așa cum sunt simptomele fizice, așa sunt și simptomele psihice. Există tratament pentru ele, practic fac parte din planul de tratament. Dacă nu le comunicați, medicul curant nu are cum să le ghicească.

Referitor la semnele de depresie pe care le-ar putea experimenta cineva care s-a autoizolat, este de menționat că ele sunt destul de numeroase, variază foarte mult de la persoană la persoană, dar în general, să fim atenți la scăderea cantității sau calității somnului, la scăderea poftei de mâncare, oboseala fără un motiv clar, scăderea capacității de concentrare, dificultăți de memorare, lipsa plăcerii. Dacă înainte ne bucura să facem ceva și acum nu ne mai bucură, este un semnal de alarmă. Încetinirea gândurilor, practic avem senzația că totul se mișcă mai încet în noi, este de asemenea un semnal de alarmă. Gândurile negre care ne pot copleși, să avem grijă, să fim atenți la ele și dacă aceste simptome persistă, nu sunt izolate, apar câteva minute, după care ne reluăm ritmul activității cotidiene și ne vedem de ce avem de făcut, nu este depresie. Dacă persistă de-a lungul întregii zile, mai multe zile consecutiv, atunci ar fi bine să consultăm un specialist în sănătate mentală, pe lângă măsurile de prim ajutor pe care deja le-am menționat, structurarea timpului liber, hobby-uri, comunicare în condiții de siguranță.