Dacă aș fi avut această posibilitate, aș fi spus „gata, nu se mai mișcă nimeni 21 de zile”

General de brigadă (ret) Florin Paul, medic epidemiolog

Iuliana Niță · 09.04.2020
Generalul de brigadă (ret) Florin Paul, medic epidemiolog, expert internațional în virusologie și boli precum Ebola, SARS1, MERS, malarie, gripa aviară, pe care le-a confruntat în cei peste 40 de ani de carieră în misiunile din Angola, Somalia, Irak, Congo, Niger

A activat, de asemenea, la Comitetul șefilor serviciilor medicale ale armatelor țărilor membre NATO, în comitetele și grupurile de lucru ale NATO pe probleme de epidemiologie, arme de distrugere în masă, componenta biologică și medical intelligence. Este consilier al ministrului apărării naționale.

Care este deosebirea dintre SARS2-CoV19 și celelalte virusuri?
Lucrul cel mai simplu al acestei probleme extrem de complicate este că acest virus este pentru prima dată prezent în natură și a căpătat proprietatea de a fi patogen pentru oameni.
Mai pe înțelesul tuturor, acest lucru înseamnă că orice corp uman este expus în totalitatea cestuia, până acum virgin, mai neacademic, el intră în corpul nostru ca prin brânză.

Din punct de vedere al structurii lui și al patogenității sale, are câteva diferențe semnificative comparativ cu celelalte coronavirusuri pe care noi le știm deja. Spre  exemplu, virusul SARS din 2002-2003, care a fost o pandemie cu un număr limitat de cazuri, dar cu o mortalitate remarcabilă, undeva între 9-10% și mai există un coronavirus care este în Orientul Mijlociu, MERS este acronimul lui, care este restrâns acolo și care este prezent la crescătorii de cămile. Boala pe care o dă acest virus, MERS, și mortalitatea provocată sunt înfiorătoare, undeva la 35-37%, dar este limitat, pentru că el trăiește și se multiplică în corpul cămilelor. Virusul actual, cu care se confruntă toată planeta, SARS2-CoV19, este total diferit pentru că modalitatea de transmitere și prin care infectează corpul uman au fost destul de rapide în timp.

Acestea au fost cunoscute și înțelese doar că mult prea lent comparativ cu agresivitatea virusului vizavi de corpul uman. Debutul acestei epidemii și, ulterior, a pandemiei a fost că acesta s-a întâmplat într-o provincie din China, unde într-un timp extrem de scurt au apărut zeci de mii de cazuri, iar specialiștii chinezi au sesizat că este ceva deosebit față de celelalte coronavirusuri și au studiat relativ repede, descoperind că modalitatea de transmitere nu era calea aeriană, ca la celelalte coronavirusuri, ci era calea prin contact, ceea ce însemnă că dacă cineva care vorbește, dacă cineva care plânge, elimină aceste picături și automat virusuri prin respirație sau prin salivă, acestea nu neapărat se transmit la contact, ci cad pe diferite suprafețe, care, atinse ulterior de alte persoane devin surse de infecție fiind pe tegumente și prin gesturi simple de a te freca la nas, la ochi etc se introduce virusul în organism.

În momentul în care specialiștii chinezi au comunicat această particularitate, și asta se întâmpla undeva la 27-28 februarie, a permis nu numai lor, ci și altor specialiști din alte țări, foarte atenți la acest amănunt, luarea unor măsuri eficiente de a limita extinderea infecției și, implicit, a procesului epidemiologic. În urma studiilor făcute de specialiștii chinezi, australieni, americani etc s-a ajuns la concluzia că virusul își păstrează patogenitatea și violența 18 ore, ceea ce am putea spune că nu este bine deloc, pentru că dacă ai o fereastră deschisă, o masă dintr-un bar și el este acolo iar tu atingi, dintr-odată te-ai contaminat.

De aceea, nu numai la noi în România se spune obsesiv trebuie să te speli pe mâini, pentru că transmiterea aeriană se face doar dacă distanța dintre sursa infectată și receptor este cam sub un metru și jumătate, după aceea picăturile nu se mai transmit. Foarte interesant este că, în urmă cu vreo trei zile, directorul OMS a emis un poster cum că transmiterea aeriană este în continuare în vigoare, ceea ce nu a fost contestat niciodată, doar că distanța la care se transmite este un pic diferită de alte virusuri.

Cum priviți speculațiile despre vârful pandemiei?
Este foarte greu de băgat într-o formulă asemenea situații. Sunt excepții, dar acestea confirmă o anumită regulă și anume că nu știm!
Eu vreau să recomand tuturor colegilor mei să fim rezervați cu aceste speculații și să numai spună nici o lună, două sau trei luni, important este altceva, dacă suntem sau nu capabili să controlăm extinderea acestui fenomen, iar rezultatul carantinei, al măsurilor luate de autorități, dar și constanța acestora, ca și nivelul de responsabilitate al nostru al tuturor, vizavi de ceea ce trebuie să facem, nu se vede azi sau mâine, se va vedea peste trei săptămâni, pentru că cei care s-au infectat ieri sau alaltăieri vor fi bolnavi peste 10-14 zile maxim. În această perioadă, ei vor contamina în stânga sau în dreapta alți oameni, prin nerespectarea regulilor de autoizolare, chiar și vecinii de casă.

Există o mare necunoscută, care ar fi cât decât o estimare brută a numărului de purtători în momentul de față bineînțeles, surse de infecție și care este relația lor cu ceilalți cu care se întâlnesc și așa am putea face niște calcule, dar explozia poate să fie oricând. Eu mă aștept ca numărul cazurilor la noi să fie în ascensiune în următoarele 30 de zile, cândva fi vârful, dar să spun ce număr de infectați vom avea îmi este foarte greu să mă pronunț.

Sunt două forme ale virusului, formele L și S.
Descoperirea aparține tot chinezilor și, într-adevăr, sunt două forme, dar este același virus. Cercetători de mare renume și profesionalism în domeniul epidemiologic, dar și laboratoare de prim rang din toată lumea caută să vadă, să descopere care este diferența dintre aceste două tulpini și încă nu au descoperit.

Din punct de vedere al structurii, al genomului sunt identice. Ele sunt la fel de agresive, însă, impactul asupra organismului este diferit, reacția organismului vizavi de S este mult mai redusă comparativ cu L. Ceea ce trebuie reținut este că acest virus are ca organ țintă parechimul pulmonar.
În momentul în care acesta este afectat, el numai asigură schimbul de gaze, respectiv al oxigenului pe care îl inspirăm pentru organism.

Forma S este mai blândă vizavi de inflamația pe care o dă parechimului pulmonar comparativ cu forma L. Au fost și încă sunt dubii legate de vârsta celor afectați, cumva ținta principală a acestui virus. Legat de acest aspect, tot cercetătorii țărilor cele mai afectate au descoperit că persoanele cu vârstă înaintată, care au și alte comorbidități, de la tensiune arterială, diabet, insuficiență cardiacă, insuficiență renală, pneumonie sunt clar victime, iar reacția organismului lor este cu totul neașteptată. Această categorie face parte, din punct de vedere statistic, din grupa de vârstă cu cea mai mare mortalitate.

În patogenia bolii contează foarte mult care este starea organismului în sine, orice afecțiune cronică pulmonară este automat amplificată de patogenia și fiziopatologia bolii induse de Coronavirus. Aș dori să subliniez că nimeni nu este invincibil și nimeni nu este rezistent 100%, depinde foarte mult de condiția fizică a pacientului, de regimul de viață al acestuia așa cum depinde foarte mult și de capacitatea sistemului sanitar dea răspunde la un număr mare de pacienți care necesită terapie intensivă, care au nevoie de echipamente și capacități de asistență medicală strict legat de terapie intensivă, lucrul care este cel mai important și provocator.

Ar putea să reapară în toamnă?
Sunt foarte multe necunoscute legate de acest virus ca să putem face asemenea afirmații. Eu pot să vin cu câteva exemple pe care le știu de la MERS, de la SARS sau de la alte coronavirusuri de care m-am ocupat și care nu sunt patogene pentru om. În primul rând, SARS s-a stins singur, au fost 10-12.000 bolnavi, cam 10% au decedat, dar virusul SARS a dispărut definitiv de la sine, acesta numai există în mediu. Practic, el nu a mai găsit masa receptivă în organismul uman sau a suferit diverse mutații genetice care au dus la dispariția acestuia.

Interesant este că există cel din Orientul Mijlociu, MERS-ul, deși nu a dispărut, el are masă receptivă, totuși nu are mulți infectați într-un an, sunt undeva până la 150 de persoane infectate, ceea ce sunt foarte puțini comparativ cu agresivitatea virusului. În ceea ce privește acest nou tip de Coronavirus, SARS 2-CoV 19, sunt câteva elemente care ne-ar indica faptul că ar putea să dispară de la sine și alte elemente care ne indică contrariul. În acest moment sunt doar supoziții, vom vedea pe parcurs ce se va întâmpla.

Pentru ruperea lanțului epidemiologic trebuie luate măsuri ca în campaniile militare, eu dacă aș fi avut această capacitate, aș fi spus gata ,nu se mai mișcă nimeni 21 de zile!
Ce trebuie să facem noi acum? De ce stăm în carantină? Ca să întrerupem lanțul epidemiologic, asta trebuie să înțeleagă toată lumea.

Procesul epidemiologic este foarte simplu, are trei elemente, fiecare cu complexitățile lui, acestea sunt: sursa de infecție, receptorul (deci, pe cine infectează) și cum se transmite agentul patogen de la sursă la receptor (calea de transmitere). În acest moment, nu avem tratament, nu avem metode de prevenție, deci singura metodă clară și eficientă este întreruperea lanțului epidemiologic. Cum se face asta? Prin a-i izola pe oameni! Autoritățile nu au luat aceste măsuri doar de dragul de a le lua, ci pentru că au înțeles că este singura modalitate de a opri această pandemie și de a limita numărul celor infectați.

În cazul în care trebuie să ieșim este obligatoriu să ne protejăm atât pe noi, cât și pe cei din jur. Nu avem măști? Improvizăm cu năframă sintetică, spre exemplu, pentru că materialul sintetic nu are pori prea mulți și particulele de salivă, purtătoare de virus nu trec prin materialul sintetic, a se reține că materialul sintetic este o foarte bună măsură de protecție.

Dacă cineva infectat a strănutat sau tușit în spatele nostru, virusul rămâne pe haine, pe încălțăminte etc și îl aducem acasă. Recomandat este să ne schimbăm la ușă, iar hainele direct în mașina de spălat pentru că virusul este omorât la temperaturi înalte de 50-60 grade. Trebuie reținut că virusul trăiește în afara organismului uman, rămâne în aer și pe suprafețe de contact până la trei zile. Cercetările ulterioare au demonstrat că virusul își păstrează virulența între 4 și 18 ore în afara corpului nostru. Este un inamic viu și agresiv. Toate măsurile întreprinse până în prezent sunt foarte bune, însă trebuie respectate și aici depinde foarte mult de noi.

Distanțarea socială, igiena, izolarea, protejarea suprafețelor tegumentare de la expunere sunt măsuri care ne protejează și pe care trebuie să ni le însușim. Singurul și cel mai bun lucru pe care îl putem face este să stăm acasă, să înțelegem că orice persoană de pe stradă, din familie, poate fi contaminată, virusul nu are un beculeț de avertisment.

Le transmit tuturor să fie optimiști. Putem fi triști, supărați, dar trebuie să fim optimiști, trebuie să ne susținem reciproc, să înțelegem că doar împreună putem trece peste această perioadă, trebuie să respectăm regulile și măsurile luate de autorități și să înțelegem că toate acestea sunt pentru salvarea noastră și revenirea la o viață normală.