O nouă zi în Mali

O nouă zi în Mali, în care aceleași activități ne așteaptă pe fiecare la locul de muncă, desi nu știm niciodată când sună alarma pentru MEDEVAC. Din "au mai trecut...", zilele s-au transformat în "au mai rămas"... Trec de punctul de acces în zona operațională. Colegii de la Protecția Forței, ca întotdeauna, ne urează "bună dimineață" cu zâmbetul pe buze. Misiunea lor este una dificilă: indiferent de vreme, zi, noapte, ei sunt străjerii noștrii, 24 de ore din 24, până la final. Ei controlează accesul persoanelor și autovehiculelor în cea mai importantă zonă a bazei, cea în care sunt  aeronavele care sprijină ONU, în zona de est a Mali. Respect lor!

 Urmează India, Sugar Shack, AC/ DC... Sunt doar clădiri, ale căror denumiri le-am moștenit, dar care acum sunt parte din vocabularul zilnic. În India se verifică și se repară elicopterele românești. Colegii de la echipa de mentenanță zugrăvesc un furnicar: pe lângă elicopterul aflat în reparație este un du-te vino amețitor. Și totuși, nimic nu este la voia întâmplării. Așa-i normalul lor. La ei normal înseamnă o mare responsabilitate. Demontează, repară, montează la loc. Și totul trebuie să funcționeze fără cusur. Totul este verificat și reverificat. Nici ei nu-și permit nici o greșeală. Respect lor!

Trec pe lângă birourile celor din Statul Major al detașamentului, inima care pompează sânge fără întrerupere. Nucleul comenzii, logistică, juridic, ei sunt cei care au grijă ca nouă să nu ne lipsească nimic. Ei au grijă că totul să funcționeze legal și corect. Ei sunt luptătorii nevăzuți. Respect lor!

Urmează detașamentul german de pompieri. Ne salutăm ca de fiecare dată. Fără ei nu poate decola nici un elicopter cu cocardă tricoloră: ei sunt străjerii noștri, în caz că se "înfierbântă" ceva pe timpul pornirii sau opririi motoarelor. Sunt cei care așteaptă răbdători că elicopterele să fie parcate, echipați în costume ignifuge sub soarele Africii. Respect lor!

Prince și Scorpion! Clădirile în care nu se doarme. Centrul de operații, patrula de zbor, operatorii de căutare-salvare, medical, echipa tehnică, comunicații, personal, relații publice, financiar, punctul meteorologic. Respect lor! Într-o zi fără nici o misiune, puține la număr ce-i drept, este liniște. Liniște întreruptă doar de câte o imprimantă harnică, sau de câte vreun anunț în sistemul general de comunicații. 

În schimb, în restul timpului mișcarea este amețitoare, și înăuntru și afară. Piloți, tehnicieni de sol, personal auxiliar, mașini, elicoptere, zgomot, vuiet, vacarm... Și totuși, totul se încadrează în normal, calea unuia nu se intersectează cu a altuia. Fiecare știe ce are de făcut. Se zboară, se alimentează cu combustibil, se armează și dezarmează, se dirijează, se cuplează, se vorbește scurt și la obiect, se muncește, se transpiră. Și totul sub soarele arzător din Mali. Respect lor!

 Până acum a fost greu, a fost ușor? Realizările noastre până la final vor răspunde la această întrebare.

Text: cpt. cdor. Ionuț Menci

Foto: cpt. Mirela Vîță