Bolile cardiovasculare și infecția cu SARS CoV-2

Bolile cardiovasculare și infecția cu SARS CoV-2

Noul coronavirus a devenit o problemă majoră de sănătate raportată atât la nivelul pacienților infectați cu acest nou coronvirus, cât și pentru pacienții cu patologii asociate care au trebuit să managerize situația dincolo de sistemul de sănătate.

Bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de mortalitate globală, motiv pentru care lumea medicală și-a îndreptat atenția îndeaproape asupra necesității implementărilor măsurilor de protecție a pacienților cardiovasculari la risc în aceasta periodă.

Virusul SARS-CoV-2 nu determină doar afectare pneumologică, având și importante repercursiuni asupra sistemului cardio-vascular. Pacienții cu risc CV cum ar fi sexul masculin, vârsta înaintată, diabetul, hipertensiunea și obezitatea, precum și pacienții cu boli cardio-vasculare (CV) sau cerebrovasculare constituite s-au dovedit a fi populația vulnerabilă, cu rată de mortalitate și morbiditate crescute. De asemenea, pacienții infectați pot dezvolta diverse patologii cardiace în context COVID 19, cu creșterea ratei de mortalitate intraspitalicească.

Dintre patologiille frecvent întâlnite atât arteriale, prin sindromul coronarian acut, cât și venoase prin tromboembolismul pulmonar și infecția mușchiului cardiac – miocardita -, pot determina importante semne de insuficiență cardiacă acută.

O altă complicație de temut în cadrul acestei patologii este aritmia cardiacă, atât din cauza efectelor adverse a unora dintre medicamentele administrare în cardul bolii, cât și secundar bolilor CV asociate.

Copiii afectați de acest virus pot constitui, deasemenea, furtuna imunologică secundară, determinând simptomatologie asemănătoare cu cea din Boala Kawasaki (reprezintă o leziune vasculară inflamatorie multisistemică acută febrilă, întâlnită în 80% din cazuri la copilul sub 5 ani), inclusiv insuficiență cardiacă și afectare coronariană.

Complicațiile cardio-vasculare frecvente sunt: hipotensiune, dispnee, durere toracică anterioară, aritmiile cardiace, precum și moartea subită cardiacă. Fiecare semn sau simptom de afectare CV necesită intervenție imediată, independent de infecția cu SARS-CoV-2.

Din punct de vedere bioumoral, creșterea markerilor de necroză cardiacă precum troponina este cel mai probabil asociată cu ischemia coronariană din cauza statusul inflamator și procoagulant crescut al pacienților infectați cu SARS-CoV-2 sau lizei mușchiului miocardic din cauza furtunii imunologice care afectează celula inimii. Un studiu a demonstrat că prezența markerilor de necroză miocardică dublează riscul de deces.

Este deja știut faptul că persoanele vulnerabile, cu posibilitatea de a dezvolta o formă mai gravă de boală sunt persoanele peste 60 de ani și cele cu comorbidități asociate: boli cardiovasculare, diabet, obezitate, boli respiratorii cronice, cancer.

Pentru a evita infecția se recomandă:

- Continuarea prescriptiei anterior emise și respectarea indicațiilor medicului specialist.

- Asigurarea medicatiei pentru o lună sau dacă se poate pentru mai mult.

- Distanțarea fată de persoanele simptomatice.

- Spălarea fregventă pe mâini.

- Izolarea la domiciliu.

- Respectarea instrucțiunilor medicilor infecționiști.

Pandemia cu SARS CoV-2 ne-a schimbat viața în numărate privințe. Având in vedere nivelul de siguranță scăzut și lipsa unui vaccin în momentul de față sau a unei scheme clare de tratament, cea mai importantă metodă de preventie rămâne distanțarea socială. Capacitatea de adaptabilitate a sistemului medical la nivel mondial trece printr-o etapă greu de manageriat, iar impactul din punct de vedere economic și al interacțiunilor umane este unul devastator. De asemenea, izolarea și lipsa posibilității de efectuare a unui efort fizic minim a determinat nerespectarea unui regim de viață echilibrat, necesar oricărui pacient cu patologie cardio-vasculare.

În paralel cu lupta continuă de zi cu zi împotriva pandemiei, lumea medicală face eforturi pentru a scoate pe piată un vaccin în aproximativ 12-18 luni.

Virusul SARS-CoV-2 infectează celulele gazdă prin intermediul unui receptor enzima de conversie a angiotensinei 2 (ECA2) care exprimat în cantitate mare la nivel pulmonar și cardiac, este o țintă importantă a medicamentelor antihipertensive astfel conform societății de cardiologie europene pacienții nu trebuie sa întrerupă tratamentul antihipertensiv cu IECA - inhibitorii de enzimă de conversie ai angiotensinei sau blocanți ai receptorilor de angiotensină. Medicamentele antihipertensive nu cresc riscul infectării cu Covid-19.

Aritmiile sunt un factor important în infecția cu Covid-19, cu impact asupra supraviețuirii. În 44% dintre cazurile Covid-19 din ATI asociază fibrilație atrială prin injurie miocardică asociată; și anumite medicamente antivirale pot determina aritmii.

Pacienții cu maladii cardiovasculare au risc crescut de a dezvolta infecții severe, ca și infecția Sars CoV-2, cam la fel ca infecțiile precedente cu MERS (2012) și Sars CoV-1(2002). În general se produce o agravare a patologiei cardiace ,agravând patologia preexistentă ,pacienții prezintă o frică ptentru a se prezenta la spital ,din cauza infecției SARS-CoV-2, asfel a crescut incidența decesului prin infarct miocardic. O alta categorie vulnerabilă pentru infecția SARS-CoV-2 sunt pacienții vârstnici, sau obezi, cu diabet zaharat sau HTA.

Principalele efecte pe care le generează infecția SARS-CoV-2:

• Efectele inițiale sunt asupra plămânilor dar nu numai, ci și complicații cardiace, neurologice ce afectează sistemul nervos central, vasculare ,trombotice. Mecamismul de apariție al acestor infecțiilo virale sunt complexe: inițial afectează plămânii ,producând o dauna la acest nivel ,o data prin scăderea concentrației de O2 la nivel pulmonar ,dar și in sânge și un sindrom inflamator marcat la nivel sistemic ,ce determină scăderea tensiunii arteriale (TA) și implicit o circulație precară la nivelul organelor interne.

• Hipertensiunea arteriala (HTA) este principala comorbiditate asociată infecției Covid, factorul cel mai vulnerabil pentru infecția cu SARS CoV-2, reprezentând 67% dintre pacienți infectați.

• Altă complicație este de afectarea a celulelor miocardice producând inflamația locală - miocardita, evidențiată prin scăderea funcției de pompă, adică a fracției de ejecție a ventricolului stâng și cresterea enzimelor de necroză miocardică (Troponina, CKMB, CK) ce conduce la insuficiență cardiacă.

• Un alt efect negativ al infecției cu SARS-CoV-2, este cel procoagulant, de apariție al trombozelor sau emboliilor, la nivel macro și microvascular, adică produce rupturi la nivelul plăcilor de aterom , producând infarct miocardic, accident vascular cerebral sau accident ischemic tranzitor, diverse embolii (tromboembolismului pulmonar sau tromboze in diferite părți ale corpului), tromboză venoasă profundă la nivelul membrelor inferioare sau superioare.

• În timpul inflamației acute provocată de SARS-CoV-2 se eliberează o furtună citokinică, exprimată prin febră și frison care concură la o suprasolicitare din partea inimii, ulterior cu scaderea TA și debitului cardiac; practic se produce un răspuns exagerat inflamator care duce la afectarea mai multor organe, inclusiv al mușchiului cardiac.

• Cordul este efectat intr-o proporție de 7% dintre pacienți (până la 20% din cei aflatți în serviciul de terapie intensivă). Pentru aceștia tratamentul este complex, cu echipe multidisciplinare. În concluzie, pacienții peste 65 ani, cu patologie cardio-vasculă preexistentă sunt cu risc mai mare de evoluție severă și deces; adică pacienții cu HTA necontrolată terapeutic cu ICC (insuficiență cardiacă), sau cu CIC (cardiopatie ischemică), care au fost supuși explorărilor invazive pentru evaluarea arterelor coronare, sau implantarea de stenturi sau operați pe cord, cu By-Pass aorto-coronarian.

Noi specialiștii trebuie să facem apel la pacienții cu probleme cardiace să se prezinte la spital la orice simptom, cum ar fi durerea toracică, mai ales în repaus care nu cedează la nitroglicerină, sau lipsa de aer apărută brusc, asociate cu palpitații, aritmii, transpirații și/sau sincope.

O alta îndrumare a tuturor specialiștilor cardiologi, atât din Europa cât si din SUA, adică ESC - Societatea europeană de cardiologie, respectiv Societatea Americană de cardiologie recomandă continuarea tratamentului cardiologic prescris anterior de apariția Covid.

Col. medic Asistent universitar dr. Alice Munteanu, medic primar Cardiologie, medic primar Medicina interna

Bibliografie:

• Ghidul Societății Europene de cardiologie

• Ghidul American al societății de cardiologie

• ESC Guidance for the Diagnosis and Management of CV Disease during the COVID-19 Pandemic

• https://raportuldegarda.ro/.../ce-spun-studiile-covid-19.../