Sistemul imunitar nu poate fi uşor întărit. Singurul fel în care această stimulare se poate face este prin vaccinare

Mihai Netea este imunolog și profesor la Universitatea Radboud din Nijmegen, Ţările de Jos, fiind implicat, printre altele, în studii menite a demonstra efectul modulator al anumitor vaccinuri asupra sistemului imunitar. Acesta studiază, în prezent, care ar putea fi rolul vaccinului BCG, de pildă, dezvoltat inițial pentru proteja împotriva tuberculozei, în a antrena sistemul imunitar să lupte și cu alte infecţii, în afara celei specifice.
 
 
- SARS-CoV-2 este noul coronavirus. Printre noi, mai circulă şi alte coronavirusuri care provoacă viroze uşoare. Va deveni şi acesta, în timp, la fel de comun ca celelalte?
- Într-adevăr, SARS-CoV-2 face parte din aceeaşi familie de virusuri ca şi alţii care provoacă uşoare răceli. Cel mai probabil este că acest nou coronavirus va deveni endemic, deci se va stabili pentru mult timp în populaţie.
 
- Mai mulţi cercetători au avansat teorii referitoare la imunitatea încrucişată pe care ar oferi-o infectarea anterioară cu un corona-virus comun. Ce ne puteţi spune?
- Imunitatea încrucişată este o posibilitate prin care să fie indusă o imunitate parţială faţă de o infecţie virală, în cazul unor virusuri înrudite. Dacă, însă, acest lucru se întâmplă şi în cazul SARS-CoV-2 rămâne de văzut.
 
- În 2015, aţi fost coautor la un studiu care scotea în evidenţă efectul modulator asupra sistemului imunitar al anumitor vaccinuri, printre care şi al vaccinului antigripal. Un studiu recent efectuat sub coordonarea dumneavoastră pare a vă da dreptate. Puteţi detalia?
- Este corect. Într-un studiu recent efectuat pe un eşantion de 10.000 de persoane, personal medical din cadrul spitalului universitar în care îmi desfăşor activitatea, am observat că numărul persoanelor infectate cu noul coronavirus în primăvară, vaccinate cu serul antigripal în sezonul anterior, a fost cu 40% mai mic decât al celor care nu s-au vaccinat şi care au contractat, la rândul lor, infecţia cu SARS-CoV-2. Acest studiu sugerează că vaccinul antigripal ar putea oferi şi o protecţie parţială împotriva noului coronavirus.
 
- Există medici care prescriu reţete cu vitamine şi minerale ca tratament în Covid-19. Există vreo dovadă că ajută astfel de terapii?
- În acest moment, nu există date clinice care să arate că suplimentele cu vitamine sau minerale ar ajuta împotriva Covid-19. Cel mai posibil ar fi ca vitamina D să ajute. În studii făcute mai demult s-a arătat ca aceasta poate ajuta sistemul imun în lupta împotriva infecţiilor respiratorii, dar efectul este destul de limitat. Încă nu sunt studii care să arate că vitamina D ajută împotriva Covid-19, dar poate fi considerat raţional ca oamenii să folosească suplimente de vitamina D, în special în timpul iernii. Foarte important este să nu credem că acest lucru ne poate, cu adevărat, proteja, deci respectarea măsurilor de distanţare socială, purtarea măştilor, igiena mâinilor sunt cruciale.
 
-În realitate, ce putem face pentru ca, într-adevăr, să trecem peste o eventuală infecţie cu SARS-CoV-2 mai uşor?
-Din păcate, nu avem un răspuns simplu la această întrebare. În acest moment, nu avem la îndemână multe măsuri eficiente pentru a trece peste o infecţie, odată ce am făcut-o. Medicamentele pe care le avem în prezent sunt doar pentru pacienţii cu boli moderate sau grave, care trebuie internaţi în spital, şi nu pentru formele uşoare care pot fi tratate la domiciliu.
 
-Auzim des sintagme de genul să-mi întăresc sistemul imunitar. Poate fi întărit acesta peste noapte, sau procesul este unul mult mai complex?
-Sistemul imunitar nu poate fi uşor întărit. El poate fi susţinut la un nivel normal printr-un stil de viaţă sănătos, dar a îl duce la un nivel mai ridicat decât normal nu este uşor. Singurul fel în care această stimulare se poate face este, de fapt, prin vaccinare.
 
-Odată trecut prin infecţia cu noul coronavirus, un om poate face a doua oară o formă de boală la fel de severă ca prima? Cât de importanţi sunt anticorpii şi cât de importante sunt celulele T?
-Se pare că, într-adevăr, este posibil ca infecţia să fie contractată şi a doua oară, tot mai multe cazuri clinice de bolnavi care s-au reinfectat fiind descrie în publicaţiile de specialitate. De multe ori, a doua infectare este mai puţin gravă, deşi s-au descris şi câteva cazuri când pacienţii au făcut o formă mai severă la reinfectare. Atât anticorpii, cât si celulele T sunt importante pentru protecţia de lungă durată: care din aceste două mecanisme este mai important nu ştim încă.
 
-În cazul apariţiei unui vaccin, va fi nevoie ca acesta să fie administrat periodic? De ce depinde acest lucru?
-În principiu, este posibil ca vaccinul să fie administrat periodic, de exemplu o dată pe an, la fel ca vaccinul antigripal. Totuşi, acest lucru nu este încă sigur, trebuie să așteptăm studiile clinice cu vaccinuri, pe termen lung.
 
-Ce ne puteţi spune despre tehnologia ARN mesager, care este folosită pentru prima dată în conceperea unui vaccin?
-Aceasta este o tehnologie nouă, care foloseşte ARN-ul mesager pentru vaccinare, în timp ce organismul însuşi va sintetiza proteinele necesare pentru stimularea sistemului imun. Vaccinul produs de BioNtech şi Pfizer foloseşte această tehnologie, care se pare că este de succes.
 
-În ce stadiu se află studiul despre efectul benefic al vaccinului BCG asupra capacităţii organismului de a lupta cu infecţii diverse?
-În acest moment, sunt mai mult de 15 studii cu vaccinul BCG la nivel mondial, aflate în diferite stadii de urmărire a voluntarilor. Ne aşteptăm ca primele rezultate să fie obţinute la începutul anului viitor.
 
-Celebrul Polidin avea un efect asemănător BCG?
-Mecanismul molecular prin care Polidin proteja împotriva infecțiilor nu este cunoscut cu certitudine, dar este, într-adevăr, posibil ca el să fie asemănător cu cel al BCG-ului.