Soldatul Dan: „Sunt foarte mândru că servesc Patria și că pot fi de folos României”

După 12 ani de muncă în mai multe țări din Occident, Petre Dan s-a întors definitiv în România. Era iarna lui 2023. Nu intenționa să rămână, ci doar să petreacă sărbătorile de iarnă, alături de familie. Dorul de casă și dorința de a face o schimbare în viață au fost, însă, mai puternice în comparație cu partea materială care i-a asigurat lui și familiei un trai mai mult decât decent din câștigurile obținute în străinătate.

În perioada petrecută acasă, a aflat de la câțiva prieteni că Ministerul Apărării Naționale face recrutări de soldați și gradați profesioniști. Deși nu mai este la prima tinerețe, ambiția, motivația și valorile pe care și le-a cultivat în anii petrecuți departe de casă, l-au determinat să vrea să intre în sistem: “Am zis să încerc, știind că este o instituție care se caracterizează prin punctualitate, loialitate și respect”. Probele le-a trecut cu brio, iar acum este angajat al Școlii de Instruire pentru Apărare Antiaeriană de la Capu Midia. “Sunt foarte mândru că servesc Patria și că pot fi de folos României”, spune soldatul Dan.

Dacă motivul pentru care s-a întors în țară a fost dorul de casă, cel care l-a determinat să stea departe de cei dragi au fost banii. A început să lucreze după ce a terminat școala profesională, în Constanța. La început câștiga puțin, și reușea cu greu să facă față cheltuielilor lunare. A decis să plece din țară, așa cum mulți români au făcut-o.

Când a ajuns în Spania, în 2005, nu cunoștea nici limba, nici obiceiurile locului. La început, i-a fost foarte dificil să se adapteze. Dar a avut lângă el un prieten, stabilit de doi ani acolo, care l-a ajutat să treacă peste toate hopurile. A găsit oameni primitori, care i-au oferit tot ce a avut nevoie și un salariu consistent, de 25 de ori mai mare față de cel pe care îl primea în țară. Timp de trei ani a lucrat în construcții, a fost șofer de camion și vopsitor. Dar în 2008 criza financiară a lovit toată planeta. Rămas fără loc de muncă, s-a întors în România. Următorii 5 ani a lucrat la o firmă de amenajări interioare, în Constanța.

Norvegia, sfârșitul lui 2013. Timp de 6 luni a lucrat la o firmă de amenajări interioare. Era plătit bine, la fiecare oră lucrată. Acolo, ca și în Germania, unde a plecat să muncească pentru ultima dată înainte de revenirea în țară, se punea accent pe calitate, nu pe cantitate. De aceea, angajatorul nu a pus presiune pe el și pe colegii lui și le-a oferit și suficient timp pentru relaxare. Dacă în cursul săptămânii trăgea din greu să muncească la standardele cerute,  sfârșitul săptămânii îl petrecea vizitând obiective turistice.

Germania, 2015. Țara în care Petre a învățat ce înseamnă disciplina, punctualitatea și corectitudinea. Primii trei ani lucrați acolo au fost foarte dificili din punct de vedere al comunicării.  Când a început să învețe limba, i-a fost mai ușor să se înțeleagă cu cei din jur, așa că interacțiunile cu nemții și cu turcii pe care i-a avut colegi sau șefi au fost din ce în ce mai lejere. A fost ultima escală într-o țară străină, loc unde a muncit timp de 8 ani până la revenirea acasă, în localitatea Corbu din județul Constanța. Acolo l-au așteptat de fiecare dată soția și unicul fiu, în vârstă de 16 ani. Inspirat de alegerea făcută de tatăl său, băiatul își dorește, după terminarea liceului să dea examen la una dintre academiile militare și să devină ofițer.